E un cuvânt pe care l-am întâlnit prima oară în vara lui 2006, citeam cărți pentru examenul-restanță la literatură italiană. Dicționarele bilingve dau uneori cele mai nefirești variante de traducere, astfel că am fost nevoită să învăț două cuvinte dintr-un foc: prepotente în italiană și samavolnic în română. Am constatat apoi că lumea nu prea știe ce înseamnă, așa că iată...
DEXonline spune:
SAMAVÓLNIC, -Ă, samavolnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care procedează după bunul lui plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; (despre acțiunile oamenilor) făcut după bunul plac personal; arbitrar, abuziv. – Din rus. samavol'nâi.
Deși lumea nu prea folosește acest cuvânt, eu văd o mulțime de situații în care s-ar potrivi, începând de la conducătorii care dau legi absurde și până la vânzătorul de la piață care îți pune mere stricate deși pe tarabă are mere "fățoase". Apropo, nu-i așa că ați cumpăra banane elegante?!?!?! Căci la astfel de texte recurg unii vânzători pentru a atrage atenția.
Revenind... cine n-a comis niciodată acte samavolnice, să ridice primul piatra.
P.S. Prepotent există și în română.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu