Vin brulé (it.), vin chaud (fr.)

Mi-am fiert niște vin din producția proprie în seara asta. În timp ce îl preparam, mă întrebam: oare cum se spune vin fiert în engleză?
După vreo oră, deschid youtube-ul. Unul din puținele canale la care sunt abonată a adăugat un nou clip. Îl deschid și în primele 2 minute vlogger-ul britanic, la masă cu niște prieteni, spune "I'm drinking some mulled wine, which is my christmas tree", ridicând totodată o cană de sticlă tranparentă cu lichidul roșiatic și opac. Gata, am aflat, chiar fără să fac cercetări. Cu mici diferențe în rețeta de preparare, mulled wine înseamnă vin fiert.

Contes à guérir, contes à grandir

Le conte du Magasin de la Vie
De Jacques Salomé

Il était une fois une petite fille qui avait imaginé que la vie était un immense magasin, une sorte de caverne d'Ali Baba dans laquelle devaient se trouver toutes les réponses à ses besoins les plus essentiels.
Bien plus tard, devenue jeune fille, elle avait beaucoup de mal à trouver un emploi. Elle aurait souhaité un travail suffisamment bien payé pour lui permettre d'acheter selon son choix, dans le Magasin de la Vie.

Elle allait souvent faire un tour au Magasin de la Vie. Elle avait ainsi repéré sur un rayon:
- Un cahier pour tenir un journal secret.
- L'odeur de sa mère.
- La voix de son papa.
- La maison de son enfance, sa façade et aussi l'intérieur.
- Une petite lumière qui avait brillé devant elle un jour de cafard.
- Un flacon de souvernirs.
- Une promenade en forêt.
- Un rêve éveillé... où elle était championne de ski...
Elle ne savait comment payer, et ne pouvait donc acheter même un seul de ces produits fabuleux. Tous demeuraient inaccessibles.
Elle se sentait de plus en plus démunie!
Un jour, elle osa entrer dans le magasin et trouva sur un nouveau rayon:
Le désir de grandir.
Elle n'avait toujours pas assez d'argent pour acheter cet article ou ce produit-là, appelez-le comme vous voulez.

Pour rentrer chez elle, elle évita soigneusement deux chemins. Celui qui s'appelait:

"Choisir-un-travail-pour-acheter-le-désir-de-grandir"

et l'autre qui était:

"Rejeter-le-travail-pour-rester-petite-fille."

Elle choisit le chemin nommé "Paralysie", celui qui permettait de ne pas choisir.
Elle se sentait cependant prise dans un piège qui se mordait la queue.
Elle s'écriait parfois avec colère:
- Pour choisir un travail afin d'acheter le désir de grandir, il faudrait que je l'aie déjà, ce désir de grandir!

Elle retournait souvent dans le Magasin de la Vie, pour regarder sur l'étagère le flacon inaccessible qui contenait ce désir qu'elle n'avait pas et qui lui faisait envie, et pas envie... en même temps.

Un jour, avec courage, elle demanda le prix à une vendeuse.
- Ah! celui-là, dit la vendeuse, c'est un article très spécial, il ne se paie pas, on ne peut que l'échanger. Qu'es-tu prête à donner de toi en échange?
- Rien, je n-ai rien à donner, je n'ai jamais rien reçu.
- Il y a plusiuers possibilités, cet article peut s'échanger contre du renoncement, du courage ou de la confiance.
- Je ne peux par renoncer à ce que je n'ai pas eu!
Mon courage, je l'utilise pour dire non.
De confiance, je n'en ai pas.

La vendeuse réfléchit puis énonça:
- Le renoncement que je te demanderai à toi, c'est celui de la croyance que tu n'as pas rien à donner.
- J'ai besoin de cette croyance-là, je ne peux pas la lâcher, elle me protège, m'évite bien des tracas.
- Réfléchis, c'est le prix pour toi, et reviens me voir. J'ai envie de parler avec toi des dangers et de l'émerveillement à dire oui. Nous marchanderons, nous avons le temps. Chacun avance à son propre rythme.

Et les années passèrent. La jeune fille, devenue jeune femme, revint dans le Magasin de la Vie. Le flacon de désir de grandir était toujours là. C'est un vendeur qui l'accueillit. Il lui demanda si elle était prête à payer le prix nouveau, le prix à payer était:
"Accepter d'avoir une croyance à elle seule. Une croyance qui soit sienne. Une croyance sur laquelle elle puisse s'appuyer, pour construire son chemin de femme."

Cétait très difficile pour elle, d'avoir une croyance propre, car jusque-là, elle s'était entourée des croyances des autres,
Elle revint cependant dès le lendemain, déposa dans les mains du vendeur une croyance personnelle.
- Je sais que je peux faire confiance à ce que je ressens, et oser dire non, quand cela ne correspond pas à ce que j'éprouve ou ce que je veux.

Le vendeur lui fit un grand sourire et lui remit le flacon du désir de grandir.

La jeune femme prit le flacon, le serra contre elle et sortit du magasin avec un grand soleil tout chaud à l'intérieur d'elle.

Ceralacca

Mi se întâmplă ceva ciudat. Se pare că atunci când mintea nu îmi este concentrată într-un efort susținut pentru o perioadă mai mare de timp, memoria începe să îmi joace feste.
Azi am petrecut aproape toată ziua culegând vișine; o activitate migăloasă și destul de plictisitoare, dar cineva trebuie să o facă și pe asta! E un fel de sport extrem culesul fructelor, pozițiile în care trebuie să te pui și ramurile care te zgârie de peste tot îți dau niște fiori "nemaiîntâlniți". O aventură, ce mai!
E lesne de înțeles că nu e chiar cea mai solicitantă muncă intelectuală din lume. Și tocmai pentru că mintea mi-a fost liberă să zburde nestingherită de limitele vreunui proiect anume în care să fiu implicată momentan, a ajuns pe tărâmuri uitate. Mi-am amintit, se pare, fără niciun motiv aparent, cuvântul din titlu: înseamnă ceară pentru sigiliu și e un cuvânt pe care l-am învățat tot în primul an la facultate, citind Le città invisibili de Italo Calvino. Copil mic și impresionabil cum eram într-ale limbilor străine, se pare că acest cuvânt m-a marcat așa de tare încât mi-l amintesc acum, fără vreo legătură cu ceva anume.
Mai aiurea este că îmi tot răsună în creieri, pe repeat, un vers dubios. Mi-e și rușine să-l spun, dar mai ales mi-e lene să-l caut, să încerc să aflu de unde provine. "Puștoaico, tu ai sânge de viperă". Iarăși, nu știu de unde naiba și de ce mi l-am amintit tocmai azi, eu cred că are legătură cu mintea mea odihnită și calmă acum după trecerea uraganului hormonal cunoscut sub numele de sindromul monstrului preistoric (PMS).
Oricum, sună a vers de melodie dance de pe la sfârșitul anilor 90. Sau poate și mai rău, o fi vreo manea! De ce naiba să îmi amintesc așa ceva, nu știu. Hai, cuvântul ceralacca sună într-un fel anume, are o sonoritate particulară, e un cuvânt ciudat și deosebit, e un fel de vuvuzela vremii lui, dar versul ăsta cu puștoaice și vipere... e chiar obraznic să iasă la suprafață din mlaștinile memoriei. Ce? El nu știe că n-am nevoie de el?

Noul joc

So, e simplu. Eu spun un cuvânt, iar interlocutorul meu trebuie să spună cât mai repede primul cuvânt care îi vine în minte. Și tot așa, până ne plictisim. Sau până trebuie să plecăm. Sau până ne întrerupe ceva.
Mie mi se pare distractiv, chiar dacă miza nu este una evidentă.
Nu e o idee foarte originală, dar e foarte ușor de pus în practică, în aproape orice condiții. Nu ai nevoie de accesorii, ci doar de ceva minte. L-am numit ping-pong lingvistic, sau ping-pong cu cuvinte.
În ultima vreme am propus acest joc tuturor cunoscuților cu care am avut răgaz să stau mai mult de vorbă și îmi place să constat și aici (evident!!!) o mare diversitate a manifestărilor umane.

A. este primul cobai în acest experiment. A fost destul de amabil încât să joace cu mine, dar la multe cuvinte de-ale mele răspunde cu "nimic", astfel că mă văd nevoită să resetez destul de des. E și o parte pozitivă aici, pentru că o pot lua de la capăt cu ce vreau eu.

B. este și reacționează foarte rapid, mult mai rapid decât mine, ceea ce mă complexează întrucâtva, dar mă și motivează pe de altă parte.

C. se plictisește cel mai ușor. După 10-15 cuvinte deja cască a somn și nu știe cum să scape mai repede.

I. este un partener bun, jucăuș, echitabil.

M. are un fel haios de a se încrunta când se gândește la un nou cuvânt. Încearcă să se grăbească totodată, de parcă am fi la șah și ceasul ticăie și trebuie să execute cât mai rapid următoarea mutare.

R. revine mereu în același cerc al propriilor păreri sau sentimente despre lucruri, în loc să opereze cu concepte sau obiecte, sau culori, sau idei. Cuvinte precum "neplăcere" sau "greu" au fost mai mult decât recurente.

T. nici măcar nu a avut răbdarea să îi explic regulile jocului, așa că se poate spune că a fost o înfrângere totală, din start.


As a blogger I should, like, probably, come up with a signature, like, a trademark farewell catch phrase, like.
Neah, maybe next time.

Trăim cosmic

Trăim cosmic.
Asta e formula pe care a folosit-o fostul meu șef cu ocazia unei coincidențe: el utilizase un citat latinesc într-o discuție non-formală la birou, iar eu întâlnisem citatul cu o zi înainte, într-o carte. Și nu era vorba de vreun citat comun pe care îl auzi peste tot și pe care îl poți găsi ușor în orice listă de maxime sau proverbe latine. Era ceva erudit. Nu știu alții cum sunt dar mie mi s-a părut o stranie coincidență. Am mai avut parte și de altele de-a lungul timpului, unele mai interesante decât altele. Coincidențe.

De exemplu, nu știam cum se numesc barele acelea de la metrou... și navigând pe net am aflat cu totul întâmplător că se numesc turnichete, iar apoi o prietenă de-a mea cu care împărtășisem descoperirea îmi spune după câteva zile că a găsit cuvântul într-o carte de marketing.
Sau cu altă ocazie, i-am spus unui prieten de cuvântul procrastinare și după scurt timp mi-a mărturisit că de când l-a aflat îl vede peste tot.

Desigur, șansele ca aceste lucruri să se întâmple sunt mici, dar totuși există. Nu e mare scofală. (Apropo, ce-o mai însemna și scofală?) E mai probabil să fie vorba doar de o subită conștientizare a unei realități deja existente decât de o modificare a realității. Cuvântul procrastinare era deja peste tot, dar pentru că nu îl știai, nu îl recunoșteai și deci nu-l observai, nu-l băgai în seamă.
O spun din nou, nu e mare scofală. Dar cum rămâne cu exemplele mai stranii? Citatul meu latinesc nu e scris pe toate gardurile, ci este îngropat sub un strat gros de uitare frivolă. Nu îl mai auzisem niciodată și apoi am beneficiat de o expunere intensă la el în doar două zile. Acum nici măcar nu mi-l mai amintesc în original, era ceva legat de cizmarul care ar trebui să-și vadă lungul nasului și să-și dea cu părerea numai în domeniul lui, să nu privească mai sus de gambă.

Nu cred că e vreo conspirație și nici măcar nu trebuie să însemne ceva mai mult decât o simplă coincidență. Dar pentru mine e o dovadă că lumea nu e făcută din monade închise și impermeabile, ci din oameni, idei, concepte și fapte care interacționează, care au cumva legătură unele cu altele. De multe ori la niveluri și la intervale de timp imposibil de bănuit.

Paleta de culori a emoțiilor

Pentru momentele când nu știi prea bine ce cuvinte ar fi mai potrivite ca să descrie o anumită stare...

Cum te simți în clipa asta?

- părăsit
- înșelat, trădat
- acuzat
- afectat
- agresat
- agresiv
- ambivalent
- anxios, îngrijorat, neliniștit
- arogant, trufaș
- dezaprobat, blamat
- rănit, supărat, jignit
- înghesuit, hărțuit
- cenzurat, criticat
- contrariat, scandalizat, șocat
- complexat
- infatuat, semeț
- confuz
- contestat
- vinovat
- sfâșiat, rupt
- descurajat
- decepționat, dezamăgit
- dezgustat, scârbit
- delăsat
- abandonat
- dărâmat
- depășit
- dependent
- dezagreabil, neplăcut
- deprimat
- smintit
- dezaprobat
- dezorganizat
- dezorientat
- distrus
- distant
- dominator
- dominat
- speriat
- jenat
- plictisit de moarte
- plictisit
- enervat
- înfuriat
- invadat
- invidios
- zburdalnic, șugubăț
- mirat, uimit
- năucit, zăpăcit, amețit
- egoist
- exasperat, iritat
- exclus
- exigent, pretențios
- eronat
- închis
- frustrat
- furios, violent
- șovăielnic
- rușinat, sfios
- ostil, dușmănos
- umilit, înjosit
- idiot, stupid
- neadecvat, nepotrivit
- incapabil
- indiferent
- nedemn
- infantil, pueril
- nedrept
- nevinovat
- nesatisfăcut, nemulțumit
- insensibil
- insultat, atacat
- intimidat
- intolerant
- izolat
- auto-izolat
- gelos, invidios
- judecat
- laș
- stângaci, neîndemânatic
- maltratat
- nenorocit, ghinionist
- necinstit
- răuvoitor
- manipulat
- neîncrezător
- melancolic
- disprețuit
- mizerabil
- ne-respectat
- orgolios, mândru
- indignat
- persecutat, chinuit
- respins, aruncat
- închis în sine, necomunicativ
- mustrat, admonestat
- ridiculizat
- rigid, inflexibil
- sarcastic
- supus
- subjugat
- supravegheat, păzit
- timid
- înduioșat
- trist, sumbru
- folosit

Samavolnic

E un cuvânt pe care l-am întâlnit prima oară în vara lui 2006, citeam cărți pentru examenul-restanță la literatură italiană. Dicționarele bilingve dau uneori cele mai nefirești variante de traducere, astfel că am fost nevoită să învăț două cuvinte dintr-un foc: prepotente în italiană și samavolnic în română. Am constatat apoi că lumea nu prea știe ce înseamnă, așa că iată...
DEXonline spune:

SAMAVÓLNIC, -Ă, samavolnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care procedează după bunul lui plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; (despre acțiunile oamenilor) făcut după bunul plac personal; arbitrar, abuziv. – Din rus. samavol'nâi.

Deși lumea nu prea folosește acest cuvânt, eu văd o mulțime de situații în care s-ar potrivi, începând de la conducătorii care dau legi absurde și până la vânzătorul de la piață care îți pune mere stricate deși pe tarabă are mere "fățoase". Apropo, nu-i așa că ați cumpăra banane elegante?!?!?! Căci la astfel de texte recurg unii vânzători pentru a atrage atenția.

Revenind... cine n-a comis niciodată acte samavolnice, să ridice primul piatra.


P.S. Prepotent există și în română.